Poziția Corinei Șuteu

Corina Șuteu, fost ministru al Culturii în Guvernul Cioloș, a remis G4Media.ro un punct de vedere față de stoparea procesului de includere a Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO. Doamna Șuteu, care a depus dosarul în ultima sa zi de mandat de ministru al Culturii, califică drept ”iresponsabil” gestul retragerii dosarului, informație dezvăluită în exclusivitate de G4Media.ro.

În perioada mandatului meu, Ministerul Culturii a pregătit, împreună cu Institutul Național al Patrimoniului, cel mai solid dosar de până acum al României la UNESCO: „Peisajul cultural minier de la Roșia Montană”. Acesta a fost depus oficial pe 4 ianuarie 2017, cu asumarea mea în calitate de Ministru al Culturii, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, în conformitate cu Legea 422/2001.

Motivul invocat pentru suspendarea temporară a dosarului Roșia Montană, anume că: ”pe durata procesului cu Gabriel Resources nu ar fi bine să se producă înscrierea pe lista UNESCO, pentru că ar servi interesele avocaților părții adverse” (citat din articolul dvs.) este un pretext fără temei real. El poate ascunde interese care nu au nici o legătură cu utilitatea publică sau cu interesul național. Sau poate fi, pur și simplu, o dovada de incompetență.

Nu există nici o bază legală pe care avocații părții adverse să o poată invoca atunci când este vorba de distrugerea patrimoniul național cu valoare universală pentru satisfacerea unor interese economice private. Includerea Roșiei Montane în UNESCO nu instituie un regim de protecție suplimentar, altul decât cel deja asigurat de legile românești, deci este un argument fără valoare în arbitrajul cu Gabriel Resources.

Ideea că depunerea dosarului de nominalizare ar influența în vreun fel negativ cazul României în arbitrajul internațional e doar un pretext pentru a bloca dezvoltarea Roșiei Montane și a întregii zone din Munții Apuseni pe baza valorificării patrimoniului cultural și a peisajului cultural minier. Aceste argumente nu au fost invocate cu ocazia includerii pe Lista Tentativă (2010), respectiv atunci când a fost declanșată procedura de înscriere a Roșiei Montane în Patrimonial Mondial UNESCO (ianuarie 2011), moment care a reprezentat gestul de asumare din partea Statului Român în relația cu UNESCO.

Gabriel Resources nu îndeplinește condițiile legale pentru exploatarea pe care dorește să o desfășoare în perimetrul protejat de legile române. Acesta este motivul pentru care întreg pachetul de legi care a împiedicat autoritățile române să dea “undă verde” proiectului a fost vizat de o propunere legislativă care în 2013 a fost respinsă de Parlament și a întâmpinat puternice reacții din partea societății civile.

Legislația privind Protecția Patrimoniului din România reprezintă în sine un risc pe care proiectul propus de Gabriel Resources și l-a asumat încă de la început, perimetrul vizat de includerea în Patrimoniul Mondial fiind în întregime protejat încă din 1992, deci și la momentul acordării (ilegale, conform instanțelor judecătorești) a licenței miniere.

Blocarea dosarului Roșia Montană cu doar câteva zile înainte de pronunțarea UNESCO antrenează întârzieri ale căror consecințe pot fi dezastruoase. Vorbim de ani până când va mai exista voința politică pentru un asemenea demers, perioadă în care patrimoniul Roșiei Montane își poate pierde, din ignoranță sau rea-voință, atributele excepționale care acum asigură o șansă imensă acestei includeri a unui sit românesc unic în patrimoniul mondial – afirmă doamna Șuteu. Citiți poziția sa în versiune integrală aici.

 

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.