De ce nu au luat românii Nobelul nici anul acesta?

Scriitorii cunosc societatea

Domnul Varujan zis și Vosganian, un oltean „celebru” ajuns în Parlament prin redistribuire, recidivează iar. Acesta este președinte al Uniunii Armenilor din România din 1990, de la reînființarea acesteia. Lumea îl confundă în general cu un scriitor, dar puțini știu că domnia sa este de profesie economist, și c-a absolvit chiar ca șef de promoție Facultatea de Comerț din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Problema este cu anul absolvirii, adică 1982, când în ASE se preda economia politică, cu vagi noțiuni despre economia centralizată. După absolvire și până decembrie 1989 Vosganian lucrează ca economist la Centrala Berii și Vinului din București, dar nu se mulțumește cu atât și în 1998 obține titlul de doctor  la Academia de Studii Economice din București, cu o temă privind reforma piețelor financiare.

Astfel că, în loc să răspundă la întrebări filozofice de genul: cine-a fost mai întâi, oul sau găina? producătorul sau comersantul? domnul Vosganian se crede îndreptățit să expună teorii economice subliminale, de popularizare a stupizeniilor PSD-iste privind gospodăriile individuale.

Înțeleg economia scriitorii români ?

Cel mai probabil că nu, dar asta n-ar fi o mare problemă, pentru că nici parlamentarii nu par s-o înțeleagă, Confuzia, așa cum am precizat, se datorează faptului că personajul cu pricina a scris și a publicat cărți. Dar se presupune că un scriitor cunoște societatea, și, mai mult, înțelege mecanismele acesteia.

Nu este și cazul domnului Vosganian, care s-a plictisit de prea mult stat în Parlament, ridicând pe deasupra ochelarilor de cal problema autoconsumului românilor. În acest weekend a recidivat, scriind pe contul său de pe rețeaua socială Facebook câteva completări în care s-a referit la aberațiile sale anterioare cu apelativul „textele mele”:

Faptul că avem o atât de puternică înclinație spre autoconsum, și nu doar în ce privește alimentele, ne costă în fiecare an venituri bugetare de multe miliarde de lei.

Considerând probabil că exemplul său cu industria alimentară este pueril, s-a gândit să treacă și la alte ramuri industriale:

Toate acestea, cotețele, brazdele, grădinile, stânele și atelierele din fundul curții produc produs intern brut, dar nu produc și impozite. Producția din gospodăriile populației ajunge la peste 20% din PIB.

Iar ca să ne lămurim complet cu privire la perioada istorică în care trăim (împreună cu domnia sa), următorul citat (cel de după două aliniate începute cu „textele mele”) este revelator:

Amintesc jurnalistilor, analistilor si postacilor indignati de textele mele ca chestiunile specializarii si plusprodusului, ale avantajelor economiei de piata fata de economia naturala au fost lamurite definitiv in restul Europei de scrierile lui Adam Smith (Avutia natiunilor – 1776) și David Ricardo (Principiile de economie politica – 1817).

Adică nu cu mult înainte de ’48 – vechi luptător, Agamiță Dandanache.

Sursă foto: Times New Roman

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.