Cine pierde după alegerile din Germania?

Germania a trecut în scrutinul din 24 septembrie. așa cum arată corespondența din landul Saxonia publicată pe cluj.pro, printr-o mică revoluţie culturală. Şi concomitent, printr-o mare alunecare spre dreapta. Paradoxal, marele învins este planul Macron pentru UE. Social-democraţii lui Martin Schulzsusţinuseră puternic poziţiile şi teoriile europene ale tânărului președinte francez, la fel și ecologiştii.

Liberalii germani se opun proiectului Macron. Declarația lui Christian Lindner din preajma alegerilor a fost una fără echivoc:

Este pentru noi de negândit un buget al zonei euro prin care banii noștri să aterizeze în Franța pentru cheltuieli publice sau în Italia ca să repare greșelile lui Berlusconi.

După alegeri, același lider liberal Christian Lindner a făcut cunoscut că FDP nu sa va alătura unei coaliții guvernamentale fără o schimbare semnificativă de curs politic. Cancelara Angela Merkel lansase francezilor, înainte de alegeri, semnale difuze, dar rezultatul scrutinului o va sili să adopte decizii neplăcute.

Cei care mai speră într-un avans solidar al Europei cu toți cei 27 nu sunt de fapt decât România și poate Bulgaria și Croația – adică Balcanii. Ungaria, Polonia și Cehia – adică Vișegradul minus Slovacia, care adoptă o poziție publică ambiguă, chiar dacă practic acționează asemeni celorlalte țări din bloc – par a intenționa să ia locul Marii Britanii, întruchipând vocea critică a opoziției suveraniste.

Prin urmare aceste țări nu împărtășesc speranțele naive formulate la București și Sofia. Se pare că suntem singura țară europeană care jucăm la două capete, mergând atât pe mâna Germaniei cât și pe mâna colectivismului european de tip Macron, sperând sa fim preluați într-o integrare fără rest, în nucleul dur al Europei.

Problema este că noi, românii, sperăm ca de obicei, ca altcineva să facă (pentru noi) ceva. Iar noi să fim preluați, fără a depune vreun efort consistent ori a miza pe calitățile noastre.

 

No Responses

Leave a Reply