Unul din patru români citește presa, trei sferturi nu răsfoiesc nici reviste

Tema Barometrului Cultural pe 2017, prezentat luni de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Informare Culturală, a fost „Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: Identitate, Patrimoniu şi practici culturale”. Cercetarea a vizat a doua parte a anului 2017, iar subiectele au fost Anul european al Patrimoniul Cultural şi Anul Centenarului României.

69% dintre respondenți au afirmat că nu au citit nicio carte în ultimul an sau că au citit mai rar. Nici revistele nu se bucură de un succes mai mare: 73% dintre respondenții din eșantionul național au menționat că nu au răsfoit nicio revistă în ultimul an.

De cealaltă parte, privitul la televizor este o activitate nelipsită din fiecare casă. Românii se uită la știri și la filme sau seriale: “În cazul emisiunilor televizate, atât persoanele din eșantionul național cât și bucureștenii preferă știrile și nu emisiunile culturale”, arată realizatorii Barometrului de Consum Cultural 2017. Pentru consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, datele obţinute prin această cercetare „sunt îngrijorător de neaşteptate.

Pe de cealaltă parte, Vintilă Mihăilescu a spus că se aştepta la „mult mai rău”. Cercetătorul a vorbit despre informaţiile obţinute din ţară. „În Bucureşti, întrebaţi ce le trece prin minte când aud Centenar, 60% au răspuns «Nimic». Deci, pentru peste jumătate dintre români, Centenarul nu evocă nimic”, a spus el. Legat de acest fapt, profesorul universitar Dumitru Borţun a explicat că celebrarea Centenarului trebuia precedată de o campanie de comunicare. Acesta a precizat că:

Noi nu am avut o campanie prealabilă cu privire la Centenar. Nu trebuie să acuzăm oamenii, să râdem de ei, că nu ştiu. Este o „vină” comună. (…) Acest fapt reflectă probleme mari la nivelul întregii societăţi.

„Evident”, a spus Mihăilescu, românii sunt mândri de naţionalitatea lor, dar consideră că au şi motive să le fie ruşine cu ea. „Au fost multe cazuri de răspunsuri de acest gen care fac parte dintr-un soi de confuzie identitară”, a subliniat el. Referitor la autoidentificare, este relevat în raportul lansat luni că românii se consideră mai mult „oameni ai locului”, iar în jur de 6-7%, europeni. „Este un lucru important, o revalorizare a localului, a valorilor locale”.

Nouăzeci de procente dintre respondenţi sunt de acord cu tradiţiile şi obiceiurile, dar 60% cred că ele împiedică dezvoltarea societăţii. Asta, a exlicat Mihăilescu, vine din „cultul modernităţii, care îl bate pe cel al tradiţiei şi e normal”. „Problema acum este de modernizare, oamenii nu se mai gândesc la tradiţii. (…) La următorul Centenar cred că vom fi mai bine”, a încheiat Vintilă Mihăilescu.

Această cercetare a INCFC ar trebui să stea la baza unei strategii culturale, au afirmat Nistor, Mihăilescu şi Borţun. „Dialogul politic este necesar, dar bazat pe realităţi”, a spus Nistor. „Dacă vrem o strategie culturală care să nu se schimbe la fiecare schimbare de miniştri, ştiu că ei se schimbă des, atunci cunoaşterea realităţii, a ceea ce cetăţenii aşteaptă de la sistemul cultural, este necesară”, a mai declarat Nistor.

Un indice cuprins în Barometru face referire la promovarea şi prezentarea manifestărilor zilei naţionale la TV şi radio. Din totalul celor intervievaţi, 18% au răspuns că nu au urmărit niciodată la posturile de televiziune emisiuni şi transmisiuni dedicate zilei de 1 Decembrie. Tot atâţia au spus că urmăresc anual programele dedicate Zilei Marii Uniri.

„De ce e rău că nu participă sau că nu urmăresc? Pentru că aceste manifestări contribuie la formarea identităţii temporale a unei naţiuni. Adică să aibă o naraţiune desfăşurată în timp”, a adăugat Borţun. Legat de datele obţinute în această cercetare, coordonată de Carmen Croitoru, directoarea Institutului le recomandă autorităţilor să le analizeze, pentru eventualitatea în care vor întocmi o strategie.

Studiul Barometrul de Consum Cultural 2017. Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: Identitate, patrimoniu și practici culturale se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie în perioada 28 septembrie – 11 noiembrie 2017 pe un eșantion național de 1.300 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste. În plus față de eșantionul național, a fost inclus și un supliment de 400 de chestionare aplicate în București

One Response

  1. victorinox lommeknive June 10, 2018

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.