Cum schimbă pandemia piața muncii

Aproape toţi (mai puțin profitorii ce apar mai mereu în astfel de situații de criză) ne poziţionăm azi pentru „ce va fi după”: ce vrem să facem atunci, ce se va schimba în lumea noastră și cum ne vom adapta noi la asta. Numai că în timp ce noi stăm și așteptăm înapoia ușilor închise, lumea s-a schimbat deja.

Nu e ca și cum ne vom trezi după criza sanitară într-o altă lume. Economia nu va fi alta, dar nici aceeași: poate se va urni mai greu, poate mai rapid decât de așteptam. Cert e că „lumea de după” va constitui pentru mulți o mare surpriză. Pe piața muncii, cel puțin, s-au schimbat multe: nu mai e criză de personal, ba chiar, dimpotrivă.

Angajatorii s-au debarasat înainte de Paști de tot ce nu producea direct profit, iar cei încă necesari care pot lucra și de la domiciliu s-au mutat acasă cu laptop și bagaje. Prețioșii angajați pe care se băteau toți au devenit în mai puțin de o lună „costuri” care trebuie tăiate. Așa s-a scris povestea tăierii a 25% din contractele de muncă. 1 milion de oameni au fost trecuți fie de tot în șomaj (nefericiții), fie doar în tehnic (fericiții), sau în CFP – cei încă în dubiu dacă vor mai avea sau nu job, după.

Plus că, după cum scriam pe-aici, deja se simt tensiuni și printre supraviețuitorii pieței muncii. Angajatorii sunt presați de angajații care vor să plece, văzând că nu prea e de lucru, în alte părți, unde au oferte. De cealaltă parte, și angajatorii pun presiune pe angajații rămași, imitând presiunile din relația individ-societate, de când cu carantina. Învăţaţi cu regulile de pandemie, am putea avea un soi de lagăr de muncă şi de consum, combinate cu cenzură şi semi-izolare – toate duc cu gândul acolo, o simţim, dar parcă nu ne vine să ne credem.

În orice caz, retailul ținea ocupați aiurea în jur de 1.000.000 de inși, ca urmare a unei economii (prea) orientate spre consum. Asta oricum s-ar fi schimbat, dar poate nu așa brusc. Acum obiceiurile de consum se vor schimba radical, iar un  milion de inși își vor căuta, dintr-o dată, joburi. Iar piața muncii va respira ușurată, precum orașele noastre după absolut necesara reducere a poluării absurde, cauzate de trafic.

Până și economia americană a scăzut, în martie, pentru prima dată după o perioadă record de creșteri, de 113 luni. Când citim însă că piața americană a muncii a pierdut 701.000 de locuri de muncă în martie, cel mai mare declin în 113 ani, ne dăm seama ce mare e declinul de la noi, pe o piață muuult mai mică. Dar hai să ascultăm ce zice TVR.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.