Blogerul „milițian”

Într-un articol scris aseară, am comentat semi-dezvăluirea jurnaliștilor de la ediția locală din Târgu Mureș a cotidianului Adevărul despre misteriosul vlogger Milițianul de serviciu –  cel care a postat de ziua limbii române un filmuleț făcut la Kaufland, devenit rapid viral.

Nu atât reușita sau nereușita anchetei deschise de jurnalistul local mi s-a părut esențială, cât o analiză asupra condițiilor în care au apărut și proliferat, ca și asupra motivațiilor autorilor acestei categorii de bloguri, care pozează în jurnaliști. Pentru cine n-a avut răbdare să parcurgă cele scrise pe cluj.pro (era târziu și nu am apucat să sintetizez), am să fac mai jos un mic rezumat:

Apariție

Blogurile anonime au apărut acum câțiva (5-10) ani, iar cele de succes aveau și o tentă literară, fie comentând destul de critic, dar apelând la un umor fin, ultimele apariții editoriale (Terorism de cititoare), fie sub forma unui jurnal intim al unei personalități literare cu mici înțepături la adresa colegilor de breaslă (Soirs). Odată cu apropierea campaniei electorale, caracterizată printr-o tendință de intoxicare mass-media cu informații false, aceste bloguri au intrat în anonimat, proliferând o altă categorie de bloguri și situri anonime, cu tentă politică.

Identificam în articolul anterior câteva din condițiile pregătitoare ale terenului pe care au proliferat blogurile axate pe dezinformare: dispariția presei scrise și ulterior, a redacțiilor de tip clasic (cu redactori-șefi și jurnaliști specializați pe domenii) prin trecerea în online, apoi spargerea acestor redacții în X situri, unde x=numărul de jurnaliști rămași fără job, care și-au continuat activitatea ca freelanceri sau bloggeri. Chiar dacă o parte dintre aceștia  și-au achiziționat domenii.ro, puțini au reușit să facă pasul de la site la blog, noile lor situri și domenii nefiind altceva decât… tot o înșiruire de articole = bloguri.

Proliferare

O altă categorie de jurnaliști plecați din redacțiile de tip clasic (ceva mai norocoși sau mai pe fază) s-au angajat în poziții de PR tocmai la instituțiile de care se ocupau și pe care le intervievau în perioada sănătoasă a presei românești. De acolo au continuat să-și facă jobul, dar de cealaltă parte a baricadei – trimițând foștilor colegi comunicate de presă. Cât despre cei rămași în anonimat, putem afirma că acesta are la bază provincialismul presei locale, care s-a desființat nu doar din considerente economice, ci și din cauze administrative.

Pentru a supraviețui în condiții de piață, respectiv pentru a fi cumpărată de cititori, presa românească a trebuit să fie tot mai mult una de opoziție politică. Astfel că firmele de stat și instituțiile care își mai permiteau să facă anunțuri plătite în presă au început să-și împartă bugetele în mod discriminatoriu, spre siturile care publicau mai puține atacuri la adresa lor, și în consecință, aceste atacuri s-au diminuat. Tot din cauza crizei, în majoritatea redacțiilor au dispărut foto-reporterii, jurnaliștii fiind îndemnați să-și ilustreze articolele cu imagini capturate cu telefonul mobil

Aspecte legale

Presa se bucură (sau ar trebui să se bucure) de câteva mijloace de protecție, cum ar fi libertatea cuvântului și anonimatul surselor. Acestea sunt exploatate însă de cei care dețin resursele financiare, și care și-au permis nu doar să angajeze jurnaliști pe posturi de PR, ci și, ulterior, să înființeze la adăpostul anonimatului, situri pe care să-și facă propagandă (electorală sau nu). Identitatea proprietarilor este protejată atât de furnizorul de domenii (în schimbul unei taxe anuale suplimentare) cât și, mai nou, de directive europene privind căutarea pe internet.

Dacă facem o căutare după numele sau telefonul mobil al unei persoane, primim la sfârșit un mesaj cum că Este posibil ca unele rezultate să fi fost eliminate conform legislației privind protecția datelor din Europa. Publicarea pe internet a datelor personale a unei persoane are și o denumire: este vorba de doxing. Doxingul este un pericol la adresa libertăților fundamentale ale persoanei, cu toate că este practicat din diverse motive, inclusiv pentru a ajuta la aplicarea legii, analiza afacerilor, prevenirea unor cazuri de hărțuire, extorcare și alte agresiuni online care pot ajunge în justiție.

Chiar dacă legislația în acest domeniu este destul de laxă, câteva prevederi încep să-și facă loc: discuții recente stipulează că nu este corect din partea angajatorilor să-și verifice angajații după profilul (privat) din social-media. Angajatorii sunt însă foarte vigilenţi şi cu toate că afirmă că încurajează comunicarea deschisă, ei penalizează orice fel de derapaj din mediul online. Corina Neagu, fondator al DARE Development Advice & REsources, Trainer şi HR Consultant, a declarat pentru publicația citată:

Am văzut cum în multe companii departajarea între candidaţi se face pe baza limbajului folosit, a pozelor postate, a greşelilor gramaticale, a convingerilor politice etc., chiar şi în companiile care susţin cu tărie că nu fac nicio discriminare în cadrul procesului de angajare. 

În loc de concluzii

Pentru că nu mă consider jurnalist, nu m-am grăbit să trag concluzii cu privire la Milițianul de serviciu. Mi se pare mai important de studiat domeniul dezinformării, sau cum a ajuns presa dintr-un un serviciu de informare (offline), la unul de intoxicare în online. De fapt, ce este dezinformarea altceva decât o informație incompletă – așa cum este și articolul din Adevărul, care își dă cu părerea despre cine ar putea fi, dar nu dezvăluie identitatea persoanei, probabil din considerente legale.

Așa cum am scris în primul articol, jurnaliștii din Târgu Mureș (inclusiv cei de la posturile de radio locale) au început să „vâneze” identitatea vloggerul anonim, dar tot ce au reușit să producă sunt informații incomplete. Iar dezinformarea apare atât din incompetență (nu ai timp sau nu știi să mergi până la capăt pe firul „anchetei”) cât și din rea-voință, care se concretizează în a prezenta informații trunchiate, sau doar acea parte care-i convine autorului și care ilustrează ideile sale preconcepute.

No Responses

  1. Pingback: Milițianul de serviciu – Cluj.Buzz September 2, 2017
  2. Pingback: Romania oltenilor – Oltenia azi September 2, 2017

Leave a Reply