Limba română, Kaufland, secuime

Ce legătură poate fi între cele trei? Aparent, niciuna – sau prea puține, ținând cont de coincidența geografică. Este vorba totuși (ați ghicit!) despre un videoclip devenit viral, aruncat pe internet, culmea, tocmai de ziua limbii române, o sărbătoare laică. Este un subiect delicat acesta, și nu se pretează unor discuții pe facebook, unde citim doar știri cu care suntem dinainte de acord: este vorba de cunoașterea limbii române în Secuime. Pentru acest „incident” cam manipulat (desigur, de cineva care știa cum stă treaba acolo) Kaufland a primit 10.000 lei amendă.

Vânzătoarea cu pricina este vinovată că nu înţelege (ori înţelege destul de prost limba română vorbită), dar acesta e un simplu anacronism care prinde prost oricărei persoane, mai ales tinerei care lucrează într-un domeniu ce presupune să știi cum să te porți cu clienții. În plus, pentru cineva cu ambiții de a performa într-o meserie, tânăra vânzătoare are niște reacţii destul de lente în fața omului de dincolo de tejghea – dar nu este agresivă, ci mai degrabă nedumerită şi, spre final, chiar speriată. O întrebare: cum de a ieșit acest subiect în online tocmai zilele trecute?

Rădăcinile problemei sunt vechi și țin de predarea limbii române în Secuime. În loc să li se predea ca o limbă străină (plecând de la premisa că în familie copiii vorbesc maghiara), secuilor li s-a predat ca limbă maternă, trecând peste aspectele de bază, cele indispensabile. Și așa, de la un an la altul, copiii au trecut clasa degeaba, profesorul de limba română respectând programa și făcând cu ei complicate exerciții de gramatică din care nu înțelegeau mai nimic. Să vii acum să arăți cum stă treaba în Secuime și să pretinzi că prezinți „realitatea” poate fi util pentru cei care n-au nicio idee despre asta, dar e cam tardiv și în orice caz, nu prea util.

Atitudinea din start manipulatoare a autorului celebrului filmuleţ ar trebui să ne pună pe gânduri, alături de succesul pe care îl are pe reţelele sociale. Cam în același mod au fost încurajate ostilitățile etnice și în 1990, Târgu-Mureș, prin zvonul că o farmacistă maghiară nu mai servește cetățenii vorbitori de română. Trei decenii mai târziu, după globalizare, intră în ecuație inamicul numărul doi: multinaționala de origine teutonă. Consecințele pot fi mai puțin vizibile – internetul fiind o supapă, un debușeu. Dar ele pot lăsa urme mai adânci decât ostilitățile verbale și chiar decât cele fizice, așa că nu trebuiesc încurajate.

Later edit: pentru cei interesați de speculațiile făcute în acest caz despre identitatea Milițianului de serviciu, am detaliat aici.

No Responses

  1. Pingback: Milițianul de serviciu – Cluj.Buzz September 2, 2017
  2. Pingback: Romania oltenilor – Oltenia azi September 2, 2017
  3. Pingback: La ce sunt buni proștii – pro / contra September 9, 2017

Leave a Reply