Fotbalul – fenomen social sau identitar?

Chiar dacă nu toţi (femeile, în special) sunt de acord cu asta, fotbalul este – totuşi – un fenomen social. Se spune că la fotbal și politică tot românul se pricepe – și la femei, de unde deducem că românul cu pricina este de sex masculin. Deși un sport destul de misogin, la origine, fotbalul a devenit un imens fenomen social, atât în ţările sărace – unde a încerca să substituie, adesea, nevoile primare de hrană, locuinţă şi mijloace de subzistență – cât şi în cele bogate, unde are, de asemenea, rol de coeziune socială.

La stadion se adună (e drept, în tribune sau loje diferite) oameni din vârful piramidei sociale cu persoane cu statul social mai scăzut, însă aici sunt cu toţii suporteri ai aceloraşi echipe. Fotbalul oferă modele, implică sârguință şi talent, dar dă şansa unei vieţi mai bune celor ce îl practică. Pentru copiii care bat mingea în curtea şcolii sau pe maidan, fotbaliştii sunt idoli. Toţi aceşti copii visează să devină precum vedetele pe care le văd la televizor sau pe teren, din tribuna stadionului, la sfârşit de săptămână.

O parte dintre ei vor avea şansa să-şi urmeze visul, să tragă din greu pentru a-l transforma în realitate – iar unii vor reuşi, alţii nu. Dar goana spre acest vis îi va ajuta (poate) să ducă un stil de viaţă sănătos şi să stea departe de alte tentaţii. În România, fotbalul este o activitate socială cu valenţe identitare: la nivelul Clujului este cunoscută rivalitatea dintre echipa „maghiară” din Gruia (alb-vișiniii sau frânarii de la CFR, fosta Lokomotiva Cluj, la înființare KVSC – Kolozsvári Vasutas Sport Club – echipa feroviarilor clujeni) și Universitatea, echipa „studenților” clujeni (alb-negrii).

În prezent, CFR a ieșit din insolvență și domină Liga I, în vreme ce Universitatea se zbate în mediocritate, în Liga II. Și în Liga a III-a, ultima organizată de Liga profesionistă de fotbal, Clujul are o echipă, Sănătatea Cluj, cunoscută mai degrabă datorită culorilor (alb-verzi) și după porecla inimoasei sale galerii – „Virușii Verzi”. Din sezonul 2019/2020, patronul NCN și al Ziar de Cluj, Liviu Alexa, a încercat să înscrie și el în Liga a IV-a din campionatul judeţean o echipă pregătită de Marius Suller, sub numele de Victoria Cluj.

Cum nu a reuşit să parcurgă toate demersurile, echipa roşie – care vrea să recupreze palmaresul vechii echipe a mănăşturenilor – va evolua tot sezonul sub denumirea de ACS Supporter 2.0 Cluj-Napoca, printr-un acord la care au ajuns reprezentanții celor două cluburi, privind cedarea numelui. Este o situație asemănătoare cu cea de la „U”după falimentul din 2016, reînființarea cu ajutorul Universităţilor clujene și înscrierea  Liga a IV-a, când au jucat sub denumirea oficială de ACS Alb-Negru al Studenților Clujeni. În ultimii ani, fără a mai ține cont de rolul fotbalului ca practică educativă și de loisir, mijloacele materiale pe care colectivitățile locale le pun la dispoziția acestui joc social sunt tot mai puține și mai dependente de participarea în competiţii naționale sau internaționale a echipei cu pricina. Fotbalul este tot mai mult o afacere, chiar și în Cluj – CFR fiind condusă, cel puțin în acte, de un economist (Marian Băgăcean), în timp ce „U” Cluj are un management numit politic.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.