Drumurile noastre, toate…

Cea mai bună afacere într-un oraș sunt serviciile care valorifică infrastructura acestuia (deja existentă): distribuția de curent, apă și gaz. Liniile telefonice, internetul, transportul public și gunoiul – ce nu rentează într-un oraș? Totul este contorizat, cuantificat și livrat pe bani serioși, chiar dacă sunt lucruri care păreau banale cu ani în urmă. Parcările, de exemplu.

Mașina într-un mare oraș e un lux, iar întreținerea sa aproape că nu se justifică. Singura sa rațiune de a fi erau – până la ieftinirea curselor aeriene – vacanțele sau (înainte de 1989) drumurile la țară. Acum însă, un loc de parcare la Cluj costă cât o mașină medie (4.000 euro). De un garaj nu mai vorbim – face cât o garsonieră mai la estul țării.

Azi-mâine în Cluj se va circula cu autobuze Mercedes și cu vehicule electrice. Și nu este vorba o „fiță”, ci de o lege votată de curând în Parlamentul României și promulgată de președintele Klaus Iohannis săptămâna trecută, ce obligă autoritățile locale ca la următoarele licitații, minimum 30% din mijloacele de transport să fie electrice.

Problema este pe ce fel de drumuri vor circula aceste autobuze, în condițiile în care infrastructura locală este aceeași din anii `80? Pentru lucrările de drumuri locale în fiecare județ și municipiu reședință s-a încercat păstrarea unei societăți care măcar să întrețină drumurile existente (lucrări de asfaltare și reasfaltare). S-au numit Drumuri și poduri locale, sau drumuri județene, după ce podurile au devenit „lucrări de artă”.

Apoi și aceste instituții s-au rupt: la Cluj, de exemplu, RADP s-a rupt în RADJ și RAADPP. Prima, anume RADJ, a păstrat utilajele și bazele de producție urmând să se ocupe de execuția lucrărilor de drumuri. Cealaltă entitate, RAADPP Cluj, s-a mulțumit cu birourile și a devenit administrator, ocupându-se doar de dirigenția de șantier. În prima fază, cât a fost vorba de fonduri județene, treaba a mers strună. Consiliul Județean Cluj încredința execuția construcției lucrărilor direct la RADJ, iar RAADPP urmărea execuția. Ceva mai recent, de când e vorba și de bani europeni, a căror decontare necesită și verificări din partea altor instituții, afacerile „drumarilor” județeni s-au împotmolit.

Loviți brusc de microbul corectitudinii, cei de la  RAADPP nu mai acceptă la plată lucrări neexecutate, drumuri de proastă calitate sau cu prețuri umflate. De ce să facă ei pușcărie pentru ceea ce fură alții? Așa că regiile de drumuri județene au început să asfalteze pe la țară, unde oamenii nu au vreme de scris reclamații pe internet sau, doamne ferește, la vreo instituție abilitată. Oricum avem peste 156 de kilometri de drumuri județene de piatră și pământ!

Sursă foto: Ziua de Cluj

2 Comments

  1. Razvan Rotta March 3, 2018
    • Marius Oliviu March 4, 2018

Leave a Reply